M-am liniştit

De câteva zile intru în biserică fără să mă mai gândesc azi ce s-o mai întâmpla? Fac de multă vreme abstracţie de telefoanele care sună într-o veselie (cam unul la două minute) sau de faptul că persoanele din jurul meu fix acolo şi-au dat seama că trebuie să-şi povestească felul în care le-a fugit mâţa de acasă sau că patrupedul intitulat câine este răcit. Dar să intri în biserică având în mână două pizza d-alea de la Fornetti şi să te înfrupţi din ele fără nicio jenă, iar când ţi se atrage atenţia că nu este frumos să mănânci în biserică tu să spui păi mi-e foame, ce să fac!, asta este peste puterea mea de a înţelege. Dar măcar m-am liniştit şi nu ştiu dacă s-ar putea întâmpla ceva mai ciudat de atât. Nu de alta, dar am văzut şi cum doi copchii transformaseră Casa Domnului în teren de joacă şi se alergau mai ceva ca în parcuri.